ROMANIA - ,,Marele meu Univers,,?:))

vineri, 16 ianuarie 2009

La incorporare:
- Cei căsătoriţi - în dreapta, cei necăsătoriţi - în stînga! strigă sergentul.
- Şi homosexualii? întreabă unul.
- Încolonaţi, în spatele meu...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

DE LA NICHITA!

Vederea aceasta e relativa ochiului meu

Eheu, ţipă gândul.
Taci dracului, i-am spus ierbii verzi.
Pierzi totul, i-am spus.

Vor înceta aceaia care pot să iubească,
domnească va fi aşezarea ta între morţi.

Secunda aceasta e relativă
orei
pe care ţi-o atârni între ţâţe.

Taci dracului, i-am spus.
Dar ea n-a tăcut.
Ding şi dang ar bate ceasul,
dar i-am smuls limbile
şi clopotul
şi l-am lăsat mut.

E relativă vederea, eu mă pregătesc
să-mi smulg ochiul
şi să-l dăruiesc acelei umbre cu aripi
să stea pe el să-l încălzească ca o pleoapă.
Taci dracului, i-am spus ochiului
în tine pasărea este moartă.

Să reflectăm şi să reacţionăm în consecinţă, dacă suntem vii. Dostoievski spunea: «Cât eşti viu, totul e în puterea ta». Dar luptă-te, ai demnitate! Ne-au biruit oare grijile, nevoile, oboseala, dezamăgirea? Am făcut întotdeauna ce trebuia? Numai alţii sunt de vină? Atunci degeaba ne mai numim oameni, că nu suntem demni de acest nume. Ne-am slăbănogit, cu toată deşteptăciunea şi vorbăria de paradă... facem umbră pământului degeaba(?!). Dar, cum am zis, cineva va învăţa din greşeala noastră... Deci, n-ar fi chiar degeaba..."

Contabilitate
de Marin Sorescu

Vine o vreme
Când trebuie să tragem sub noi
O linie neagră
Şi să facem socoteala.

Câteva momente când era să fim fericiţi,
Câteva momente când era să fim frumoşi,
Câteva momente când era să fim geniali.
Ne-am întâlnit de câteva ori
Cu nişte munţi, cu nişte copaci, cu nişte ape
(Pe unde-or mai fi? Mai trăiesc?)
Toate acestea fac un viitor luminos-
Pe care l-am trăit.

O femeie pe care am iubit-o
Şi cu aceeaşi femeie care nu ne-a iubit
Fac zero.

Un sfert de an de studii
Fac mai multe miliarde de cuvinte furajere
A căror înţelepciune am eliminat-o treptat.
Şi, în sfârşit, o soartă
Şi cu încă o soartă (de unde-o mai fi ieşit?)
Fac două (Scriem una şi ţinem una,
Poate, cine ştie, există şi viaţă de apoi).

SUSTIN ASOCIATIA ROMANA DE ARHEOLOGIE

Asociaţia Română de Arheologie (ARA)

Asociaţia Română de Arheologie (ARA) este o organizaţie nonprofit, neguvernamentală , înfiinţată prin liber consimţământ şi voinţa expresă a membrilor fondatori, ce are ca scop sprijinirea dezvoltării arheologiei româneşti şi protecţia site-urilor arheologice. ARA este persoană juridică română şi poate avea filiale în localităţi din România şi din străinătate.
Obiectul de activitate al ARA îl constituie promovarea difuzării cunoştinţelor arheologice, sprijinirea activităţii ştiinţifice a instituţiilor de stat abilitate să întreprindă cercetări arheologice şi a membrilor acestora, promovarea şi sprijinirea contactelor şi cooperării dintre asociaţiile şi instituţiile implicate în activitatea arheologică ,încurajarea cercetării arheologice şi a eforturilor de conservare, derularea de activităţi de cercetare, prospectare, consultanţă, formare de specialişti, sprijinirea editării de lucrări de specialitate sau de popularizare şi alte activităţi necesare atingerii scopului propus.


Secretariat	office@arheologie.ro	Presedinte	lazarc@arheologie.ro